Diversificarea alimentatiei bebelusului – tot ce trebuie sa stii!

slider diversificare

Am strans aici linkurile cu cele mai utile articole despre diversificare si autodiversificare cu alimente sanatoase. Veti putea citi despre schema cu alimente utile si despre ce inseamna piramida alimentara sanatoasa. Acest buchet de link-uri este util oricarei mamici care nu stie de unde sa porneasca, se simte coplesita de atatea informatii contradictorii, dar vrea sa isi creasca sanatos copilul.

Inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului

Autodiversificarea cu alimente sanatoase

Schema Bebster de diversificare a alimentatiei bebelusului

Tabel cu alimente pentru diversificare in functie de varsta – Cand introducem alimentul X?

Piramida alimentara Bebster

 

Galbenusul si importanta lui in diversificare

Ficatul si importanta lui in diversificare

Minunile supei de gaina

 

Succes! Va asteptam cu drag comentariile!

Ficatul si importanta lui in diversificare

De la inceputul existentei omului ca vanator, acesta a considerat ficatul un aliment valoros.

Ficatul este insa un aliment deseori ocolit in ziua de azi pentru ca este considerat a fi plin de toxine, fiind un laborator al organismului viu.

In realitate, daca provine de la un animal hranit sanatos, acesta este un aliment foarte pretios si la el ne vom referi mai departe.

Ce contine ficatul?

In primul rand ficatul contine vitamina A si vitamina B12.

Vitamina A ajuta cresterea, imunitatea, vederea, fertilitatea si este un antioxidant puternic ce are un rol important in prevenirea steatozei hepatice. In timp ce plantele contin si ele vitamina A sub forma de betacaroten, continutul in fructe si legume este foarte redus in comparatie cu vitamina A din sursa animala, iar absorbtia betacarotenului nu este la fel de mare ca cea a retinolului – forma a vitaminei A din carne, ficat, ulei de ficat de cod, oua.

Vitamina B12 este esentiala in producerea de ADN si prevenirea anemiei. Vegetarienii sunt sfatuiti sa suplimenteze cu vitamina B12 sau sa manance o data sau de doua ori pe an cate o portie de ficat.

Ficatul este bogat in DHA (in uleiul de ficat de cod) si Acid Arahidonic. Despre acestea doua am mai vorbit si in articolul Galbenusul si importanta lui in diversificare si stim deja ca sunt elemente esentiale dezvoltarii copilului.

Ficatul este o sursa buna pentru grupul de vitamine B, fier, acid lipoic, carnitina, seleniu si chiar vitamina C. Sportivii care consuma ficat sau suplimenteaza cu ficat deshidratat au aratat o rezistenta mai buna la oboseala poate si datorita continutului de carnitina si acid lipoic.

Ficatul contine si coenzima Q10, foarte importanta pentru energia celulara si pentru sanatatea inimii.

Uleiul de ficat de cod – un supliment alimentar necesar?

Uleiul de ficat de cod este important de suplimentat in alimentatia copiilor si datorita continutului mare de Omega 3, dar si pentru vitamina D naturala. In tarile nordice acesta este un lucru obisnuit, ajuns chiar traditie. In mod natural, ficatul de cod este foarte bogat in vitamina D, insa aceasta este partial extrasa din uleiul de ficat de cod pentru a nu provoca o hipervitaminoza in cazul copiilor care iau deja suplimente cu vitamina D naturala. Este important sa facem diferenta intre un ulei de ficat de cod normal si unul distilat molecular. Uleiul de ficat de cod distilat molecular asigura beneficiile uleiului de ficat de cod si elimina chimicalele toxice prezente in mari si oceane.

Pentru ulei de ficat de cod distilat molecular dati click aici.

Pentru suplimente alimentare cu Omega 3 pentru copii dati click aici.

Ficatul este plin de toxine – mit sau realitate?

Daca vorbim despre ficat de la un animal crescut natural acesta este doar un mit. Ficatul nu retine toxinele. Acestea sunt stocate in tesutul adipos.

Daca ne referim la ficat cumparat din magazin, atunci este bine sa amanam consumul lui la copii, iar cand cumparam sa luam ficat de vitel, de miel, oaie sau capra intrucat acestea sunt mai putin expuse factorilor toxici – antibiotice, hormoni si furaje cu adaos de soia. Daca nu aveti ficat de pasare din sursa sigura, mai bine evitati-l.

Ficatul are prea multa vitamina A si exista riscul de supradozaj cu vitamina A – mit sau realitate?

Ficatul contine intr-adevar cantitati semnificative de vitamina A, dar fiind vorba de un aliment, de o sursa naturala, este foarte greu sa supradozezi si sa ajungi la toxicitate. Putem vorbi de doze toxice de vitamina A atunci cand aceasta este administrata in forma sintetica  si nicidecum in forma sa naturala. In cazul suplimentelor cu ulei de ficat de cod, vitamina A a fost scoasa in mare proportie tocmai din cauza acestei ingrijorari legate de supradozaj. Asadar, nu exista nici un risc de intoxicare cu vitamina A atunci cand mancam ficat sau luam ulei de ficat de cod.

Pentru a te intoxica cu vitamina A ar trebui sa mananci in jur de 300g de ficat de vita pe zi. Desigur, pentru copii e suficienta o doza mai mica, insa cat de des avem la dispozitie ficat de la animal crescut natural?

Cand poate fi introdus ficatul in alimentatia copilului aflat la perioada diversificarii?

Daca vorbim despre ficat provenit de la animal crescut natural, il putem introduce in alimentatia copilului de la 7 luni sau chiar mai devreme daca ati inceput diversificarea inainte de 6 luni. Daca nu aveti o sursa de ficat alta decat supermarketul, atunci amanati introducerea ficatului pana dupa 8-9 luni si atunci cumparati ficat de miel, de ied sau de vitel.

Cum se prepara ficatul la diversificare?

Ficatul se fierbe si se paseaza cu lapte matern, apa, supa de legume sau de carne, cu unt sau se feliaza subtire si se da copilului ca atare.

Chiar si cei care urmau o dieta vegana in scopuri curative, aveau o data pe an o portie serioasa de ficat. Va invit asadar sa lasati la o parte teama de toxine, moda alimentatiei bazata doar pe frunze crude si sa aduceti pe masa familiei alimente hranitoare si sanatoase, asa cum este si ficatul de la animale crescute natural.

Descoperiti aici mai multe retete cu ficat.

Schema de diversificare a alimentatiei bebelusului Bebster

Am vorbit deja despre regulile generale ale diversificarii asa cum o vedem noi. Daca parintii obisnuiesc sa manance nesanatos, dar doresc sa isi hraneasca puii sanatos, atunci “ceata” diversificarii este destul de mare. Oricum daca ei isi vor continua stilul de viata, ascunzandu-se de copil atunci cand mananca ceva care stiu ca nu i-ar face bine celui mic, nici alimentatia sanatoasa a copilului nu va dura prea mult. Furisarile vor fi descoperite destul de rapid, iar copilul nu va intelege de ce i se ascunde un lucru, de ce parintele lui mananca iar lui nu ii ofera mancarea respectiva.

Diversificarea alimentatiei bebelusului la 4 sau 6 luni

Daca alegi sau esti in situatia de a incepe introducerea alimentelor solide in alimentatia bebelusului tau inainte de 6 luni, nu o face totusi inainte de 4 luni. Daca nu alaptezi, te sfatuim totusi sa nu incepi diversificarea mai inainte de 5 luni.

Cand este bine sa introducem prima masa cu alimente solide?

Daca alaptezi la cerere sau iti alimentezi bebelusul cu formula de lapte tot la cerere, este bine ca prima masa cu alimente solide sa fie introdusa oricand inainte de ora 13:00. Daca ai adoptat un orar fix de alimentatie (desi este mai indicat sa asculti nevoile copilului tau si nu sa ii faci un orar convenabil doar tie) atunci poti introduce prima masa solida la un interval de 1 – 2 ore dupa prima masa de lapte de dupa trezire.

Ce cantitate de aliment solid trebuie sa introducem la inceputul diversificarii alimentatiei copilului?

La inceput o masa nu inseamna direct jumatate de leguma sau fruct ci poate insemna de la un varf de lingurita la cateva lingurite. Daca alegi autodiversificarea poti la inceput sa iti ajuti copilul sustinand fructul sau leguma oferita. Alege fructe si legume moi, cu risc scazut de alergii si care nu prezinta risc mare de inecare. Supele de oase si carne de la animale crescute natural reprezinta un aliment ideal pentru inceputul diversificarii, avand nenumarate beneficii si avand un risc alergen scazut. Oricum, supravegheaza-ti copilul in timpul mesei!

Care sunt primele alimente pe care le putem introduce in alimentatia copilului?

Aici am atins punctul de maxima dezorientare: pediatrul spune ceva, schema altui super pediatru spune fix pe dos, prietena ta are alte informatii, iar rudele iti povestesc cum te murdareai la botic de gris cu lapte. De obicei te indrepti catre ce spune pediatrul tau, “in care ai mare incredere” (e o fraza pe care o aud la toate mamele pana la un punct). Daca pediatrul tau iti spune sa ii dai “suculet” de mar si cereale eu as spune sa il apreciezi pentru celelalte sfaturi pe care ti le da, dar nu pentru sfaturile legate de alimentatia copilului tau.

Dupa indelungi consultari de scheme de diversificare, pareri ale nutritionistilor, diete sanatoase si traditionale, carti specializate si fara sponsorizare de la diverse companii alimentare, am ajuns la concluzia ca o “schema”  de preferat pentru a incepe diversificarea alimentatiei bebelusului tau (autodiversificarea este discutata in alt articol) este cea inclusa aici: Tabel alimente pentru diversificare, in functie de varsta.

Ce alimente trebuie evitate la diversificare si pana la varsta de 1 an?

Suntem de parere ca cel mai bine ar fi sa evitati urmatoarele alimente mai ales in primul an de viata:

  • faina, cerealele cu gluten, painea, covrigii, biscuitii cu gluten, pastele cu gluten (de amanat si dupa varsta de 1 an)
  • prajelile si alimentele cu arsuri (de evitat si dupa varsta de 1 an)
  • alimentele ultraprocesate
  • margarina (de evitat si dupa varsta de 1 an)
  • zaharul
  • mierea
  • pestele crud, fructele de mare (Romania nu are totusi o piata adevarata de peste proaspat)
  • nucile, alunele, migdalele, arahidele (in special arahidele pot cauza alergie, amanati-le cat mai mult sau evitati-le)
  • albusul de ou
  • soia (de evitat si dupa varsta de 1 an)
  • citrice si alte fructe acide, cum ar fi rosiile in stare cruda (pot fi folosite in retete ce necesita preparare termica)
  • fructele de padure (daca exista cazuri de alergii in familie)
  • amidon, tapioca (fara nutrienti, calorii goale)

Citeste si:

Inceputul diversificarii

Autodiversificarea

Tabel alimente diversificare in functie de varsta

Piramida alimentara Bebster

Descopera toate articolele din categoria Diversificare

Galbenusul si importanta lui in diversificare

Oul este in intregime o sursa de energie si sanatate daca provine de la gaini crescute cat mai natural. Pentru a va convinge de diferentele dintre calitatea diferitelor tipuri de oua puteti incerca urmatorul truc: spargeti un ou normal cumparat din comert, unul bio si unul de la o gaina crescuta natural. Diferenta intre coloritul galbenusului acelor oua va va uimi. (Asta bineinteles daca gainile nu au primit hrana cu tartrazina pentru a le colora galbenusul, tartrazina fiind un colorant artificial extrem de nociv).

Ce contine galbenusul de ou?

Galbenusul de ou a fost si mai este inca hulit de multe ori pentru ca ar “creste colesterolul”. Nimic mai fals, insa. Dupa ultimele descoperiri grasimile de tip trans si carbohidratii sunt de invinovatit pentru asta.

Galbenusul are colesterol. Da, are colesterol, iar colesterolul in alimentatie este absolut necesar dezvoltarii umane, mai ales pentru un copil aflat in plina formare.

Galbenusul contine vitaminele A, D, cantitati bune din grupul de vitamine B, minerale importante precum calciu, fosfor si seleniu, dar si Omega 3. (Continutul de Omega 3 depinde mult de hrana primita de pasari – pentru un nivel mai ridicat este bine ca gaina sa manance verdeata si seminte de in)

Galbenusul este o sursa importanta de DHA (acid gras tip Omega 3) si Acid Arahidonic (acidgras tip Omega 6), ce se gasesc si in laptele matern si se suplimenteaza de obicei in formulele de lapte. DHA-ul sustine dezvoltarea si functionarea creierului si a ochilor, in timp ce Acidul Arahidonic este important si el in mai multe functii – sanatatea pielii, a parului, a sistemului reproducator si ajuta cresterea. Aceste doua elemente sunt deosebit de importante in special pentru copii, femei insarcinate si mame care alapteaza. Galbenusul nu contine EPA, tot un acid de tip Omega 3, util la varsta adulta, dar care interefreaza cu absorbtia Acidului Arahidonic.

Colina continuta de galbenus ocupa un rol special intre vitaminele B, ajutand la protectia si dezvoltarea creierului, protectia celulara si a intregului sistem nervos. De aceea, in cazul unei alergii la oua sau in cazul unei diete vegetariene este bine sa se suplimenteze cu lecitina sau fosfatidilcolina.

Cand poate fi galbenusul introdus in alimentatia bebelusului si in ce cantitate?

In functie de varsta diversificarii, galbenusul este bine sa fie introdus printre primele alimente, daca nu exista cazuri de alergii in familie. Daca ati inceput diversificarea la 4 luni, introduceti galbenus la 4 luni jumatate – 5 luni. Daca ati inceput diversificarea la 6 luni, introduceti galbenusul la 6 luni jumatate. Nu va speriati ca ar fi prea devreme – bebelusul este echipat enzimatic sa proceseze foarte bine grasimile animale, iar acestea il ajuta intr-un mod sanatos.

Prima data se introduce un sfert de galbenus la o masa, in prima saptamana avand 2 mese cu galbenus. In a doua saptamana dupa introducerea galbenusului se servesc 3 mese a cate un sfert de galbenus. In a treia saptamana puteti da 3 galbenusuri pe saptamana.

Albusul de ou este bogat in proteine, insa este indicat a fi introdus in alimentatia copilului dupa 1 an datorita riscului mare de alergii.

Descopera aici Tabelul Alimentelor in Diversificare, in functie de varsta

Cum se prepara galbenusul la perioada diversificarii alimentatiei?

Spalati bine oul inainte de fierbere. Galbenusul se fierbe tare la inceputul diversificarii. El poate fi apoi pasat cu lapte matern, lapte formula sau apa. Poate fi adaugat pe legumele deja introduse in alimentatia copilului. Mai tarziu, daca aveti oua din surse de incredere puteti fierbe oul mai putin, incat galbenusul sa ramana cleios.

Dupa 1 an, daca alegeti sa introduceti albusul in alimentatia celui mic veti grija ca intotdeauna albusul sa fie bine fiert. Si pentru adulti acest aspect este important. El contine avidina, un antinutrient ce blocheaza biotina (necesara mai ales in timpul sarcinii) si tripsina (necesara pentru digestia proteinelor).

Pentru suplimente cu DHA pentru copii dati click aici.

Pentru suplimente cu lecitina dati click aici.

Autodiversificarea cu alimente sanatoase

Ce este autodiversificarea?

Autodiversificarea este metoda prin care copilul se hraneste singur. La inceput nu exista lingurite si blender pentru pasarea alimentelor, ci se acorda copilului direct bucati din fructe sau legume. Autodiversificarea trebuie inceputa atunci cand bebelusul este suficient de matur incat sa poata apuca bucatile de mancare si le poate duce singur catre gurita. Spre deosebire de diversificarea clasica a alimentatiei copilului, autodiversificarea este o metoda ce nu presupune pasarea alimentelor, dar se pot acorda alimente insotite de sosuri in care veti introduce anumite alimente absolut necesare dezvoltarii copilului.

Nu va asteptati ca la inceput bebelusul sa manance foarte mult si pregatiti-va pentru ceva dezordine in jur. Este important sa mancati si dumneavoastra in acelasi timp pentru ca masa este o actiune care se face in familie si astfel preveniti si eventualele mofturi la masa.

Beneficiile si dezavantajele autodiversificarii

Parintii care au adoptat autodiversificarea gasesc urmatoarele avantaje in aceasta metoda:

  • Copiii autodiversificati invata sa se hraneasca singuri de la o varsta frageda.
  • Ei invata chiar si utilizarea de tacamuri inaintea celorlalti copii.
  • Pe langa asta, alte avantaje ar mai fi faptul ca un copil autodiversificat e mai dornic si mai rabdator sa participe la mese in familie si ca poate experimenta singur inca de la inceput cu textura alimentelor. In diversificarea traditionala, cu cat vei introduce mai tarziu alimente cu bucati mai mari, nepasate, cu atat risti ca cel mic sa le respinga atunci cand i le vei da.
  • Cultiva independenta si increderea in sine.
  • Ajuta in dezvoltarea coordonarii dintre maini si ochi.
  • Masticatia ajuta la dezvoltarea armonioasa a danturii.
  • Copiii autodiversificati sunt mai putin mofturosi la masa.

Dintre dezavantajele cu care unii parinti se confrunta cele mai des intalnite sunt:

  • Dezordinea creata in bucatarie sau la locul de luat masa
  • Riscul de a se ineca
  • Datorita texturii, unele alimente pot fi excluse din autodiversificare si astfel copilul nu capata nutrientii necesari

Dezordinea din bucatarie este un dezavantaj minor, daca vei aseza sub scaunul de luat masa o folie de plastic sau o fata de masa din musama pe care sa o poti curata mai usor apoi.

In autodiversificare, copilul trebuie supravegheat cu atentie pentru a preveni si a acorda ajutor in eventualele episoade de inecare cu alimente. Se vor alege alimente moi, care se topesc in gura, pentru a minimiza acest risc.

In autodiversificare nu pot fi date unele alimente importante chiar de la inceput, datorita texturii acestor alimente: galbenusul de ou, smantana, iaurtul, branza de casa. Noi recomandam ca acestea sa fie totusi introduse fie sub forma de sosuri turnate peste legumele oferite celui mic (sos de iaurt, de smantana cu galbenus, galbenus fiert amestecat cu apa, etc.) fie pasate si oferite cu lingurita ca in diversificarea clasica.

Cum sa incepi autodiversificarea?

  • Bebelusul trebuie sa stea bine in fundulet si sa fie asezat in scaunul de masa
  • I se vor oferi pe tava din fata lui bastonase mici si moi de mancare, pe care sa le poata apuca usor si cu care riscul de inec este minim (legume fierte, fructe moi)
  • Nu scapa din ochi bebelusul in timpul mesei
  • Poti sa iti pui in farfurie mancare similara si sa mancati impreuna
  • Fructele si legumele se curata de samburi si de partile atoase, tari

Cui nu ii este recomandata autodiversificarea?

  • Bebelusilor nascuti prematur
  • Bebelusilor care nu stau singuri in fundulet si care nu pot apuca singuri obiecte spre a le duce catre gura
  • Bebelusilor care au probleme digestive sau cazuri in familie cu intolerante si alergii

Alimentele sanatoase in autodiversificare

Autodiversificarea poate incepe cu bucati moi de avocado, dovlecel fiert, morcov fiert si poate continua cu alimente care se afla si pe lista de diversificare clasica.

Mai tarziu, in cazul in care bebelusul nu poate mesteca o bucata de carne, aceasta va fi tocata marunt si inmuiata in supa, sos sau apa.

Nu omiteti din dieta bebelusului ficatul de animal crescut natural (altfel amanati cat mai mult posibil), galbenusul (de tara sau bio), untul, etc.

Ce alimente nu se recomanda in autodiversificare

  • nuci, alune – risc de sufocare si alergii
  • crustacee
  • miere, zahar, sare
  • alimente prajite
  • paste (macaroane, spaghete, etc) si paine – in multe cazuri de autodiversificare parintii acorda cereale sub aceste forme deoarece sunt mai usor de pregatit si acceptat de catre copil; incercati sa evitati pastele si painea, mai ales in primul an de viata al bebelusului.

Citeste articolul despre Cereale

Inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului

Diversificarea alimentatiei bebelusului trezeste uneori spaima la propriu  in randurile mamicilor. Cum, cand, ce, de unde, de care, de ce aia, etc.? Toate necunoscutele astea se invart haotic in mintea unei mamici la inceput.

Am vazut circuland sute de scheme de diversificare a alimentatiei bebelusilor – fie apartinand unei clinici, fie vreunui pediatru celebru, fie traduse, fie bazandu-se pe vreo schema facuta de o companie cu interese comerciale evidente.

Introducerea alimentelor solide in dieta bebelusului nu trebuie sa fie nici motiv de spaima si nici de ingrijorare. Uneori alimentatia nici nu trebuie sa urmeze un orar exact, fiecare copil fiind diferit. O schema de diversificare clasica va fi un program exact de alimentatie a copilului: la orele x copilul va manca x ml de lapte matern sau formula de lapte, la ora y se va introduce alimentul y, samd. De obicei schemele de diversificare date de un pediatru contin cereale la masa de seara si suc de fructe sau supa dintr-o leguma (adica zeama ramasa in urma fierberii acelei legume) ca aliment nou de introdus.

Cand este bine sa incepem diversificarea alimentatiei bebelusului?

Parerile difera. Unele mamici aleg sfaturile doctorului pediatru, care de obicei recomanda inceperea diversificarii intre 4 si 6 luni.

Altele urmaresc semnele date de bebelus – daca devine interesat atunci cand te vede ca mananci ceva si incearca sa duca singur la gura diverse obiecte sau manutele, iar altele se ghideaza dupa semnele aparitiei dintilor. Important este ca in primele 12 luni de viata laptele sa fie in mare parte alimentatia bebelusului.

Mai demult se recomanda inceperea alimentatiei devreme, uneori chiar si inainte de 4 luni, insa abordari recente arata ca amanarea diversificarii pana in intervalul 6 – 12 luni aduce beneficii bebelusului: prevenirea alergiilor si a obezitatii, maturizarea sistemului digestiv al bebelusului, etc.

Desigur, in cazul bebelusilor alaptati diversificarea alimentatiei poate fi amanata, insa la bebelusii hraniti artificial, cu formula de lapte praf, este important sa ii introduci in dieta nutrientii de care are nevoie si pe care o formula de lapte, oricat de avansata, nu ii poate aduce.

Asadar, pentru bebelusii alaptati incepeti diversificarea dupa 6 luni, iar pentru cei hraniti artificial, intre 4 si 6 luni, in functie si de cat de matur pare bebelusul si cat de interesat pare de alimentattie atunci cand isi vede parintii mancand.

Anumiti pediatrii recomanda pentru bebelusii alaptati introducerea unei mese de lapte praf, de obicei seara, sub pretextul unui somn mai bun cu un stomac indestulat. Nu va lasati pacaliti de iluzia formulei de lapte praf. Ar fi pacat daca tot ati dat copilului lapte matern pana acum sa nu o faceti si in continuare.

Ce tip de diversificare sa aleg?

Diversificarea clasica are la baza introducerea unui aliment sup forma de suc sau piure mai subtire de fructe sau legume, pe care mama il da copilului cu o lingurita.

Autodiversificarea consta in punerea de bucati de mancare in fata bebelusului, pe care acesta le va lua singur in mana si le va manca in ritmul lui. Desi se produce multa mizerie in jur, metoda este benefica pentru ca ii ajuta pe copii sa foloseasca tacamurile mai devreme, iar prin mestecare timp indelungat se digera mai bine alimentele inghitite, fata de inghitirea directa a sucului sau piureului. Evita autodiversificarea cu paste, biscuiti, paine si pufuleti. Fii atenta la alimentele introduse si la dimensiunile lor pentru a evita riscul de inecare si sufocare. Supravegheaza bebelusul in timpul mesei.

Poti alcatui o combinatie intre cele 2 metode, oferindu-i copilului atat supe, piureuri, cat si bucati de legume fierte si fructe pe care le poate manca singur. Atunci cand ii oferi bucati de legume sau fructe le poti inmuia in unt, ulei de cocos si galbenus. Nu uita de supa de carne si os, galbenus, branza moale, smantana, iaurt gras, pe care nu le poate manca singur si care trebuie sa faca parte din dieta lui.

Metoda redescoperita a mestecarii alimentelor de catre mama si apoi oferirea lor copilului nu este igienica avand in vedere cat de mult s-a schimbat lumea, mediul, viata si sanatatea oamenilor comparativ cu trecutul, cand aceasta practica era una normala si benefica.

De ce este bine sa NU introducem cereale de la inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului?

Cerealele pentru bebelusi se prezinta de obicei sub forma de faina. La inceput se recomanda introducerea orezului la masa de seara. Da, copilul tau va fi mai indestulat cu burta plina de lapte si faina de orez. Poate va dormi si mai mult pana la prima trezire din timpul noptii, dar cerealele nu sunt in aceasta faza altceva decat calorii goale, mult amidon, caci invelisul cu fibre este de obicei inalturat. Chiar daca ar fi cereale integrale, tot nu ar fi ceva de dorit, deoarece aceste cereale contin fibre mult prea agresive, ce pot irita colonul bebelusului.

Exista si cereale pentru bebelusi speciale pentru un somn mai linistit, sau cereale la care se adauga tapioca. Tapioca nu este altceva decat un amidon fara beneficii nutritionale, menit sa ingrase, sa umfle.

Cand vorbim despre cereale, facem referire nu doar la faina pentru pus in lapte, ci si la pufuletii si biscuitii “pentru bebelusi”.

Citeste aici pe larg despre cereale si de ce ar trebui consumate rar si introduse in alimentatie cat mai tarziu.

Cum se introduc alimentele solide la inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului si in ce cantitate?

In diversificarea clasica se introduce pe rand cate un aliment si se asteapta 3-4 zile pana la introducerea urmatorului aliment pentru a se vedea cum tolereaza bebelusul alimentul nou si daca este alergic sau nu. Daca nu exista alergii in familie, poti introduce urmatorul aliment si mai devreme de 4 zile.

La inceput se vor da cateva lingurite deoarece trebuie obisnuit cu un gust nou si trebuie sa vezi cum digera alimentul. Nu te mira daca in prima faza a diversificarii vei recunoaste in scutec alimente nedigerate complet.

Diversificarea se incepe cand copilul are o stare de sanatate buna.

Daca va refuza un aliment, nu il forta, ci inlocuieste-l cu altul, iar alimentul refuzat ofera-l dupa o saptamana din nou.

Ce alimente se introduc la inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului?

Aici din nou suntem pe teren minat. Pediatrul ti-a zis suc de mar? Ei bine, daca vrei sa ii dai copilului apa cu zahar si ceva ramasite de nutrienti, care il poate balona si obisnui imediat cu un gust mult prea dulce pentru varsta lui, atunci sucul de mar e alegerea ta.

Multi considera benefic sa introduci intai legume si apoi fructe pentru ca bebelusul se poate obisnui cu gustul dulce si apoi sa refuze alimente mai hranitoare. Mai mult, este bine sa amani introducerea fructelor pe mai tarziu pentru a da fructoza unui bebelus mai dezvoltat si cu un sistem digestiv mai matur. Daca iti este teama ca mai tarziu va refuza fructele si va prefera legumele, trebuie sa stii ca asta se intampla rar, iar daca se intampla bucura-te ca ai un copil care mananca legume pline de nutrienti si doar ciguleste din fructele dulci.

In loc de zeama ramasa in urma fierberii unei legume te sfatuim sa acorzi bebelusului un piure din leguma fiarta si supa ei sau bucati de leguma, daca alegi autodiversificarea.

Alimente ce pot fi introduse la inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului

  • Avocado este un fruct care aduce mai mult a leguma sau nuca daca e sa ne luam dupa gust, sau a unt, daca e sa ne luam dupa textura sa atunci cand este bine copt. La inceput copiii pot digera mult mai bine grasimile si de aceea un fruct gras cum este avocado este perfect pentru inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului.
  • Morcovul fiert este usor de digerat, usor dulceag si e o leguma hranitoare. Nu exagerati in a oferi zilnic copilului morcovi si legume sau fructe protocalii, mai ales cand este foarte mic, pentru ca acesta se poate ingalbeni daca nu sintetizeaza bine vitamina A din carotenoizi.
  • Dovlecelul fiert are un gust destul de neutru si il puteti da fara griji la inceputul introducerii mancarii solide, mai ales daca aceasta se intampla vara.
  • Dovleacul fiert la aburi este si el hranitor si usor de digerat.
  • Cartoful dulce este asemanator cu dovleacul la gust si poate fi introdus in alimentatia bebelusului daca gasiti bio. Daca nu, este mai bine sa il evitati si sa ii oferiti dovleac.
  • Conopida si broccoli sunt legume inrudite si asemanatoare ca gust. Cand sunt fierte devin usor dulci.
  • Galbenusul este partea valoroasa a oului si asigura copilului grasimile necesare dezvoltarii creierului. Nu va feriti sa oferiti copilului galbenus de ou inca din primele zile de introducere a alimentelor solide. El poate sa digere foarte bine grasimile din galbenus, iar daca galbenusul provine de la un ou de calitate, va beneficia de DHA, un tip de acid gras Omega 3 absolut necesar dezvoltarii copiilor. Alege oua de tara sau bio. Ofera la inceput cate un sfert de ou si fa o zi – doua pauza. Apoi jumatate si mai departe, pana ajungi la un galbenus intreg. Poti oferi 3-4 galbenusuri pe saptamana. Citeste aici despre Omega 3 si importanta pentru sanatate.
  • Ficatul este un aliment controversat. Multi il considera toxic, impur, uzina de filtrat toxine si deseuri din organism. Ficatul este un aliment pretios. Bogat in fier si vitamina B12, el previne anemiile. Chiar si Gerson, un initiator al dietelor vegane, oferea ficat pacientilor sai. Noi consideram ficatul un aliment de neegalat atunci cand provine de la un animal hranit corect, asa cum sunt animalele de la tara, care pasc iarba, se misca liber, nu sunt ingrasate artificial si nu li se dau hormoni si tratamente agresive pentru ingrasare rapida, productie sporita de lapte, boli datorate conditiilor de crestere intensiva, etc. Oferiti bucatele mici de ficat sau pasta de ficat facuta in casa, chiar dupa introducerea primelor alimente. Daca nu aveti o sursa sigura din care sa cumparati ficatul, alegeti un ficat de oaie sau capra din comert si niciodata de pui.
  • Dupa ce bebelusul devine obisnuit cu gusturi noi, oferiti-i si iaurt gras sau smantana naturala fermentata. Pe legumele oferite puteti pune unt.
  • Supa de carne si os este un aliment traditional foarte sanatos. Puteti pasa cate putina carne si o putei oferi bebelusului impreuna cu supa. Alegeti gaina de tara, curcan si vita cu os. Cei care au inteles ca grasimile sanatoase sunt benefice copiilor, pot oferi si supe de oaie sau capra. Nu degresati foarte mult supa prin culegerea grasimii de la suprafata. Citeste aici despre grasimi si importanta lor in dezvoltarea copiilor.

Daca alegeti totusi sa incepeti diversificarea cu fructe dulci (va recomandam din nou sa nu o faceti), oferiti piure de fruct, nu doar suc fara pulpa: para (efect laxativ), banana (de preferat bio; poate da constipatie), mar (constipa daca este copt la cuptor), mango.

Descopera si piramida alimentara propusa de noi pentru o alimentatie sanatoasa.

Conculzii despre diversificarea alimentatiei bebelusului

Diversificarea nu este un moment greu. Introducerea solidelor arata ca bebelusul tau creste si se dezvolta, iar pentru tine e un moment bun sa iti cunosti mai bine copilul cu nevoile si preferintele sale. Asadar, nu te stresa, alege alimente hranitoare si totul va fi bine.

Grasimile si importanta lor in dezvoltarea copiilor

De ceva timp exista o tendinta de obezitate la copii. Ca raspuns pentru acest fapt, aparusera diverse recomandari de reducere a grasimilor din dieta copiilor.  Dar, obezitatea nu apare datorita grasimilor bune si atat de necesare pentru dezvoltarea armonioasa si sanatoasa a unui copil. Putem vorbi de obezitate atunci cand avem in fata o alimentatie bazata pe junk food, sucuri, dulciuri, exces de cereale si amidon, prajeli sau in cazul altor tipuri de dereglari, cum ar fi cele hormonale.

A exclude din alimentatie grasimile este gresit. Grasimile sunt necesare pentru dezvoltarea creierului, a sistemelor imunitar si hormonal, pentru absorbtia unor nutrienti cum ar fi vitaminele lipo-solubile – A, D, E, K. De la nastere, in primii ani de viata mielinizarea neuronala se face intr-un ritm accelerat si de aceea copii au nevoie de foarte multe grasimi, mai ales in primii 2 ani de viata.

Grasimi pentru o dezvoltare sanatoasa

Spuneam mai devreme despre grasimile benefice pentru dezvoltarea copilului si contrar credintelor populare, ele sunt mai numeroase decat par la o prima vedere.

Grasimile in alimentatia copiilor: Laptele si lactatele integrale – unt, smantana, iaurt, etc. (bio)

S-a descoperit ca cei care consuma produse lactate integrale se ingrasa mai putin decat cei care consuma lactate degresate sau cu continut mediu de grasime. Acest lucru a fost asociat si cu un consum mai mare de glucide de catre cei care consuma lactate degresate, din cauza lipsei de energie asociate absentei grasimilor. Untul bio din smantana fermentata este un produs lactat foarte sanatos.

Grasimile in alimentatia copiilor: Peste, ulei de peste, ulei de ficat de cod, Omega 3, in special DHA

Se stie ca pestele este un aliment foarte sanatos. Se prefera pestii bogati in Omega 3 precum somonul, macroul, heringul, sardinele, etc. Se prefera pestele pescuit celui de acvacultura, dar si cei de acvacultura aduc beneficii in dieta, desi mai mici. Pestii de apa dulce (caras, crap, pastrav, etc.) au natural mai putine beneficii nutritionale. Daca mai punem la socoteala ce sunt de multe ori de crescatorie, hraniti artificial si uneori hraniti cu o mancare speciala pentru a fi colorati (pastravul somonat), vedem ca pestii de apa dulce nu aduc un mare aport de nutrienti in dieta noastra. Uleiul de ficat de cod este un supliment sanatos, foarte bogat in DHA si vitamina A, aceasta necesitand o atentie sporita in cazul administrarii.

Grasimile in alimentatia copiilor: Avocado, nuca de cocos, ulei de cocos, seminte si ulei de in, seminte de chia

Avocado este un fruct gras cu gust ce aminteste de cel al nucilor verzi. Este bogat in vitamina E si acizi Omega 9 cu rol anti inflamator si de reducere a colesterolului rau. Uleiul de cocos este un aliment valoros ce aduce multiple beneficii organismului: ajuta la slabire si previne ingrasarea, rol antiviral, antibacterian, antimicotic, confera imunitate in anumite boli si probleme de sanatate, ajuta la scaderea LDL si cresterea HDL. Semintele de in si semintele de chia contin ALA, precursor al Omega 3, fibre si pot fi folosite cu succes si de vegetarieni.

Grasimile in alimentatia copiilor: Carne, maduva, creier, ficat (bio)

Maduva si creierul au un continut mare de grasime, sunt usor digerabile si asemeni altor organe sunt bogate in vitamine liposolubile. In plus, se pare ca sunt alimente ce au ajutat creierul uman sa se dezvolte, gandindu-ne ca in perioada evolutiei umane, oamenii spargeau oasele si craniul animalelor vanate de pradatori mari si mancau maduva si creierul. Ficatul este adesea privit ca un aliment impur, dar un ficat provenit de la un animal crescut sanatos, este un aliment pretios si pentru care ar trebui sa fim recunoscatori daca il avem. Mai nou, studii bazate pe premise gresite ne spun despre carne ca este un aliment nesanatos si tot mai multi se indreapta catre diete vegetariene, dar omul are nevoie de proteine si grasimi animale pentru o dezvoltare armonioasa si sunt putini cei care se dezvolta normal cu o dieta fara produse animale – vorbim de ani de zile, nu de probleme imediate.

Grasimile in alimentatia copiilor: Galbenus de ou (de tara si bio)

Galbenusul de ou a fost si mai este inca hulit timp de multi ani deoarece a fost suspectat de cresterea colesterolului. In realitate, este partea cea mai pretioasa din ou, avand un continut bogat de nutrienti si mai mult,  nu afecteaza negativ colesterolul. In functie de tipul de hrana al gainilor, acesta poate contine acizi grasi Omega 3 (DHA – in special daca sunt libere si pasc iarba), foarte benefici in dezvoltarea copiilor.

Grasimi nocive si alimente care duc la obezitate

Bineinteles, exista si grasimile nocive care pot duce la obezitate. Aici amintim grasimile alterate termic prin prajire sau grasimile de tip trans continute de margarina. Obezitatea poate fi asociata asadar cu un abuz de alimente ultra procesate, cereale, in special rafinate, zahar, amidon, alimente prajite.

Piramida alimentara Bebster

Toti am auzit de o piramida alimentara unde vedem pictate frumos diverse grupe alimentare ce ar trebui sa constituie baza nutritiei sanatoase. Piramide exista multe si ele difera de la o parere la alta, de la un tip de dieta la altul. Din punctul nostru de vedere alimentatia sanatoasa nu are la baza interese comerciale si de aceea alegerile noastre sunt diferite de o piramida alimentara clasica. Nutritia sanatoasa este scopul alimentatiei.

Iata propunerile noastre pentru o alimentatie sanatoasa, in ordinea importantei lor in nutritie

1. Carne, grasimi sanatoase si legume

  • peste si fructe de mare, icre
  • carne de vita, pasare, oaie, capra, iepure, etc.
  • oua
  • unt bio
  • ulei de in, alte uleiuri vegetale extra virgine, presate la rece
  • diversitate mare de legume
  • mazare si fasole verde (fac parte din familia leguminoaselor, dar au mai putine efecte adverse)

2. Fructe

  • fructe de padure
  • fructe autohtone, dar si de import in sezonul rece

3. Nuci, seminte, lactate fermentate, solanacee

  • nuci, caju, migdale, nuci macadamia, alune de padure, pecan
  • seminte de in, seminte de dovleac, chia, seminte de canepa
  • smantana si iaurt integral fermentate, branza fermentata, telemea, cascaval natural (fara margarina), kefir (de preferinta bio si nepasteurizate)
  • solanacee: vinete, ardei, rosii, cartofi (potential inflamator)

4. Suplimente nutritive (cand este nevoie)

  • omega 3, mutivitamine si minerale, vitamina D
  • alte suplimente in functie de nevoile specifice, poluare, stres, alimentatie, etc.

5. Cereale si leguminoase (ocazional)

  • cereale fara gluten si pseudo-cereale
  • mai rar sau deloc cereale cu gluten
  • fasole boabe, naut, linte

Cerealele

Cerealele sunt o categorie de alimente destul de controversata in ultima perioada. Ele au fost introduse in alimentatia omului relativ recent, prin introducerea agriculturii, iar cerealele de azi nu sunt la fel cum erau in vechime (astazi bobul este mai mare si mai plin de amidon) si nici nu erau consumate in acelasi mod. Grau, orez, porumb, ovaz, orz, secara, sorg sunt toate cereale des folosite in alimentatia omului modern deoarece sunt ieftine si usor de produs.

Antinutrientii in cereale

Desi cerealele contin proteine, vitamine si minerale, ele mai contin si unii antinutrienti: lectina si gluten. Cerealele contin fitati, care blocheaza absorbtia mineralelor (calciu, magneziu, fier, cupru) si vitaminelor, blocand astfel absorbtia unor elemente pe care chiar ele le contin, dar blocheaza si procesele enzimatice si inhiba digestia proteinelor.

Antinutrienti contin si alte alimente cum ar fi nucile si semintele, insa in numar redus si care poate fi minimizat si mai mult prin inmuierea in apa. Acelasi procedeu poate fi aplicat si cerealelor pentru a le face mai apte consumului uman. Inmuierea, incoltirea si fermentarea cerealelor sunt procedeele prin care oamenii din vechime au inceput sa consume aceasta grupa alimentara, reducand astfel din antinutrienti.

Lectinele sunt proteine care se gasesc in toate alimentele, dar in cantitati mari in cereale, leguminoase (fasole, linte, naut, arahide, soia), lactate, rosii, cartofi, ardei, vinete si nu sunt distruse prin preparare termica, fermentare, inmuiere si nici nu pot fi procesate de enzimele din organismul uman. Ele dau probleme de inflamatie in corp si boli autoimune, inflamatie articulara si probleme ale pielii, alergii, afectand sistemul digestiv si in principal intestinele (unde se afla 90% din sistemul imunitar) sunt imunotoxice, neurotoxice si citotoxice.

Glutenul este tot o proteina ce irita sistemul digestiv, atat la om cat si la animale si nu doar in cazul celor cu boala celiaca (intoleranta la gluten). Problemele cu glutenul sunt mai mult decat alergii, sunt probleme de imunitate. Glutenul contine gliadina, o componenta considerata toxica pentru sistemul digestiv. Boala celiaca (diagnosticata de cele mai multe ori prea tarziu, cand incepe deja sa afecteze organismul) nu este singura problema din cauza careia glutenul ar trebui evitat. Glutenul este pro-inflamator, ataca mucoasa intestinala, lasand sa patrunda toxine in sange si poate provoca probleme de snatate precum: auto-imunitate, micoze, etc.

Ce facem cu fibrele si vitamina B?

Cerealele sunt in general “celebre” pentru fibrele si vitaminele B1 si B2. De cate ori nu ai auzit in ultima vreme despre “cereale integrale” si “continutul bogat in fibre? De ce sa nu le luam din alte alimente care sunt benefice pentru organismul uman? Fructele, legumele, nucile si semintele, carnea reprezinta grupe importante care au toti nutrientii necesari. O dieta sanatoasa contine si fibre, dar nu se bazeaza pe fibre si mai ales nu pe fibre din cereale (aviz amatorilor de paine, paste si pizza  asa zise “dietetice”).

Ce alternative la cereale avem?

Daca vrem gustul painii calde, nu prea sunt variante complet sanatoase. Putem incerca inmuierea, incoltirea sau fermentarea cerealei folosite la prepararea painii, apoi uscarea ei si macinarea intr-o faina ceva mai sanatoasa. Un procedeu laborios, nu-i asa? Painea facuta in casa din faina integrala si mai ales din faina inmuiata este mai sanatoasa decat painea existenta in magazin. Modul de preparare al painii poate fi si el mai sanatos prin excluderea drojdiei si folosirea altor metode de fermentatie.

Orezul si porumbul desi nu au gluten trebuie si ele consumate cu moderatie si in variante bio. La porumb este din ce in ce mai greu de gasit o varianta bio, datorita cultivarii masive de porumb modificat genetic si a polenizarii cu soiurile nemodificate genetic. Orezul salbatic, integral, rosu sunt variante mai bune decat cel alb; in orice varianta, acesta trebuie fiert bine.

Hrisca este si ea o varianta mai buna, neavand gluten, dar prezinta un gust care nu este tolerat de oricine.

Pseudo-cerealele sunt o alternativa de consumat cu moderatie – amarant, quinoa, mei.

Quinoa este o samanta care trebuie spalata si inmuiata cateva ore si abia apoi consumata din cauza invelisului de saponine.  Contine nutrienti valorosi care o fac mai potrivita consumului. Amarantul si meiul sunt si ele bogate in nutrienti si pot fi consumate ca garnituri. Amarantul este tot o samanta inrudita cu stirul.

Hrisca, amarantul, quinoa si meiul sunt alimente mai valoroase comparativ cu alte cereale, contin si ele fibre, dar consumul lor nu trebuie exagerat.

Desi cerealele fara gluten sunt mai bune, nu trebuie sa uitam problemele date de lectine. Consumul moderat sau evitarea lor in cazul unor probleme de sanatate deja existente sunt necesare pentru o sanatate buna.