Dulciuri sanatoase, pentru dieta si slabire

prajituri cristi margarit getfit

Pentru cei care nu au putut renunta la dulciuri

Pentru cei care vor sa slabeasca

Pentru cei care nu vor sa se ingrase

Pentru cei care vor sa fie sanatosi

Pentru cei care vor sa se rasfete

Pentru cei care vor alimente sanatoase si bio

Pentru toti, am creat aceste dulciuri sanatoase si de dieta. In curand si dulciuri sanatoase pentru copii. Stati pe receptie, vor urma mai multe detalii despre cum le puteti cumpara si de unde. Pana atunci, mai multe detalii gasiti aici.

 

Cacao sau Roscove (Carob)?

cacaoroscove

Pudra (faina) de roscove sau carob e la mare moda in Romania. A fost la mare moda in anii 70 prin SUA si iata ca acum curentul bio / green /eco /natural o aduce la suprafata si pe meleagurile noastre. Desi mi se pare ca a compara pudra de cacao cu cea de roscove e ca si cum as compara merele cu perele, o sa expun ce mi-a atras atentia din ceea ce am citit despre cele 2.

Pudra de roscove (carob) inlocuitor pentru cacao?

Pudra de roscove este cel mai adesea folosita ca inlocuitor pentru cacao. Gustul nu mi se pare deloc asemanator. Dupa laudele gasite pe internet, am fost tare dezamagita de gust. Poate pentru ca ma asteptam sa aiba gust de cacao si nu avea deloc. Asadar pudra de carob nu mi se pare un inlocuitor de cacao. Daca vrei sa faci ciocolata sau crema de ciocolata vei folosi cacao, daca vrei sa faci retete cu roscove o vei face pentru ca iti place gustul de roscove, nu pentru ca ar putea inlocui gustul de cacao.

Mai departe m-am intrebat de ce as vra sa inlocuiesc pudra de cacao cu cea de roscove. Care sunt asemanarile si deosebirile, avantajele si dezavantajele celor 2? Iata mai jos ce am aflat:

crema de ciocolata cu alune mascarpone

Care pudra e mai buna? Rosocove (carob) sau cacao?

  • Pudra de roscove este obtinuta din macinarea pastaii intregi, in timp ce pentru pudra de cacao se folosesc doar semintele, de obicei prajite, iar apoi pudra este degresata.  Asta se traduce de obicei prin mai multe calorii in pudra de cacao decat in cea de roscove si mai multe grasimi, dar nu diferente cu adevarat semnificative. Pentru cei care isi numara caloriile si se feresc de grasimi, tin sa mentionez ca oricum pentru a obtine ceva bun din cele doua pudre, tot va trebui sa le amestecati cu ceva gras, deci e inutila comparatia asta.
  • Pudra de cacao poate contine mai multa grasime, in timp ce pudra de carob contine multi carbohidrati.
  • Pudra de cacao contine teobromina, iar pudra de carob nu. Asta se poate traduce cam asa: pudra de cacao poate da energie, poate imbunatati dispozitia prin stimularea de serotonina sau poate agita daca este consumata in cantitati mari. Pudra de roscove nu contine acest stimulent si de aceea este considerata mai buna pentru copii. Eu cred ca daca nu se exagereaza, nu exista riscuri nici cu pudra de cacao din acest punct de vedere. Am gasit un studiu in care se spune ca pudra de carob are un efect usor sedativ. Teobromina din cacao se pare ca ajuta in calmarea tusei.
  • Pudra de carob este dulceaga, in timp ce pudra de cacao este amaruie. Totusi, ambele necesita indulcire atunci cand sunt prelucrate in deserturi.
  • Pudra de cacao este mai puternic aromata decat pudra de roscove.
  • Pudra de cacao este incomparabil mai bogata in minerale decat pudra de roscove. Pudra de cacao contine cantitati bune de magneziu, care ajuta in ameliorarea durerilor premenstruale. Asadar doamnelor, aveti voie sa poftiti la ciocolata inainte de menstruatie. 🙂
  • Pudra de roscove este considerata aliment care alcalinizeaza, in timp ce pdura de cacao are efect acid.
  • Pudra de cacao este considerata super-aliment, fiind bogata in antioxidanti cu beneficii pentru sistemul cardio-vascular, colesterol, protectie anti-cancer. Se pare insa ca pe scara ORAC pudra de roscove depaseste pudra de cacao la nivelul de antioxidanti.
  • Exista cateva studii care arata diverse beneficii pentru sanatate ale plantei de carob cu ajutorul extractelor din frunze, fibre sau gumei produse din pastai. Nu vom aminti de ele pentru ca nu au legatura cu pudrele despre care vorbim.
  • Cicolata a fost banuita de a cauza acnee, dar asta nu are legatura cu pudra de cacao, ci de calitatea celorlalte ingrediente adaugate (zahar, uleiuri vegetale, samd.).
  • Pudra de cacao poate bloca absorbtia unor minerale datorita acidului oxalic continut.
  • Pudra de roscove poate da probleme de imunitate celor predispusi la boli auto-imune, fiind o planta leguminoasa.

 Concluzia mea despre cacao si roscove

Cele 2 pudre imi par foarte diferite din toate punctele de vedere. Daca va place gustul de carob sau daca aveti alergie ori sensibilitate la cacao, puteti incerca utilizarea pudrei de roscove in diverse preparate pentru a le colora, dar nu va asteptati la acelasi gust. Pentru mine pudra de cacao ramane pe primul loc in preferinte.

La final, va las cateva retete unde puteti folosi cacao sau roscove:

Crema de ciocolata cu alune de padure (poza nr. 2)

Crema de ciocolata Coco Cioco

Bomboane de ciocolata cu nuca de cocos

 

Oua de Paste vopsite natural

vopsea oua naturala paste

Oua de Paste vopsite natural, Paste 2014

 

De acest Paste am incercat sa vopsesc ouale natural, in mai multe culori decat in alti ani. De obicei mama mea le vopseste cu foi de ceapa rosie si alba si ies un caramiziu, iar de data asta am vrut sa incerc altceva.

In poza atasata vedeti ce am obtinut:

Oua vopsite natural, Paste 2012

 

Teoretic se pot obtine urmatoarele culori:

rosu – sfecla rosie

portocaliu, ruginiu – foi de ceapa rosie

albastru – varza rosie

galben – turmeric (curcuma)

verde – amestec de varza rosie si turmeric sau spanac

mov – sfecla si varza rosie

Tot cotrobaind pe diverse site-uri am inteles ca pentru a obtine oua colorate natural se foloseau aceste plante, sare si otet. Cum eu nu suport mirosul de otet si simplul gand imi provoaca reactii urate, am sarit peste otet si nu am remarcat vreo schimbare.

Eu am vrut sa fac oua rosii, albastre, galbene si verzi. Pe cele rosii le-am lasat prea mult in sfecla si cateva foi de ceapa rosie (ma panicasem ca nu se vor colora deloc)  si au iesit maro inchis, cele albastre si galbene au iesit foarte frumoase, iar de cele verzi am uitat complet. Nu exista cantitati exacte, dar eu am acoperit ouale cu apa si sfecla sau varza tocata, le-am fiert deodata cu plantele si le-am lasat acolo de seara pana a doua zi. La fel am procedat si la cele galbene. Chiar daca Pastele a trecut, va invit sa incercati la anul.

Minunile supei de gaina

Poate ca vi se pare ca am ales un titlu pompos pentru acest articol, dar supa de pui este un aliment minunat si veti vedea de ce.

In majoritatea culturilor supa de pui este considerata aliment de leac si alinare, dar si aliment de cinste, de rasfat. Dincolo de mituri si traditii vrem sa aflam mai multe despre supa de pui si iata de ce o consider minunata.

Supa de pui se face relativ rapid iar o reteta de baza presupune bucati de pui – cu oase, zgarciuri, carne si piele si cateva legume: morcov, telina si ceapa.  Bineinteles ca retetele difera si pentru o mai mare bogatie si un gust diferit se pot adauga si alte ingrediente: pastranac, patrunjel, etc.  Supa de pui poate fi mancata simpla, cu taitei de casa (mai nou avem si reteta fara gluten), cu galusti (fara gluten si ele), cu legume, concentrata sub forma de piftie, cu smantana, usturoi si ou, congelata sub forma de cuburi si folosita in alte mancaruri precum pilafurile si tocanitele si daca mai aveti si alte idei puteti sa ma completati.

Daca pana acum nu v-a impresiont varietatea retetelor pe care le puteti face cu supa de pui, stati sa cititi in continuare.

Cum spuneam si mai sus in multe culturi supa de pui a fost si este folosita in mod traditional pentru calmarea racelilor si gripelor si pentru durerile de stomac. Multa vreme m-am intrebat daca  exista vreun motiv adevarat dincolo de traditie in spatele acestor practici si se pare ca exista. Prin fierberea bucatilor de pui sau gaina se elibereaza aminoacidul cisteina.

Cisteina ajuta in detoxifierea si refacerea organismului, ea contine sulf, iar in organism poate fi usor transformata in glucoza si folosita ca energie. Cisteina are efect protector asupra stomacului si intestinelor si joaca un rol important in imunitate. Cisteina este necesara pentru producerea de glutation, un antioxidant natural foarte puternic.

Pe langa cisteina iata de ce e important sa mancam supa cu os si zgarciuri: contine minerale precum calciul, magneziul, fosforul si altele, este o forma placuta de a ne ingriji pielea si articulatiile datorita colagenului eliberat, glicina si metionina (aminoacizi cu diferite roluri importante in: prevenirea cancerului, sindromul de oboseala cronica, Parkinson, prevenirea defectelor de tub neural, etc.)

Morcovul contine betacaroten, telina are cumarina si luteolina, iar ceapa quercitina si aliinaza. Daca mai adaugam usturoi, ou, smantana e usor de inteles ca puterea sa creste si mai mult.  Sarea si piperul nu sunt nici ele doar pentru gust – sarea ajuta cu echilibrul de electroliti, iar piperul favorizeaza transpiratia si desfundarea sinusurilor.

Asadar, data viitoare cand esti racit incearca intai cu supa de gaina si ceaiuri si incearca sa amani folosirea medicamentelor. Pentru ceva gustos si cu efecte garantate incearca o supa de gaina de tara cu morcov, ceapa, telina, busuioc, cimbru, sare, piper, iar cand o mananci adauga putin usturoi si ghimbir ras.

In curand vom publica retetele de supa de pui cu taitei de casa fara gluten si supa de pui cu galusti fara gluten.

Supa simpla de pui sau de gaina

Cum iti intaresti natural imunitatea?

Remediu natural pentru raceala




Ciupercile – aliment sanatos

Acest articol constituie mai mult o provocare de a demonstra ca ciupercile sunt un aliment sanatos si nu merita sa fie eliminate din dieta copiilor sau din meniurile gradinitelor.

Ciupercile sunt de cele mai multe ori considerate legume sau ierburi vindecatoare, insa ele fac parte din categoria fungilor, saprofite, fara clorofila. Desi se cunosc in jur de 40.000 de specii de ciuperci, bineinteles ca nu toate sunt si comestibile, unele dintre ele fiind foarte toxice consumului uman. Totusi, chiar si din aceste ciuperci toxice se extrag substante care sunt folosite in lupta cu diverse tipuri de cancer. Insa noi vom vorbi in special despre ciupercile comestibile si in special despre ciupercile pe care le putem gasi cu usurinta si prin magazinele romanesti.

Beneficiile pentru sanatate aduse de ciuperci

Ciupercile sunt cunoscute mai ales in randurile vegetarienilor sau ale persoanelor care tin post, pentru proteinele continute. Desi cantitatea de proteine nu este in realitate foarte mare este totusi o portie buna pentru un aliment non animal si aduce un plus in dieta fara problemele asociate leguminoaselor, cunoscute si ele ca avand proteine (fasole, naut, linte). Datorita continutului de proteine si a texturii sunt denumite si “carne vegetala”.

Ciupercile contin 80% apa, care in mare parte iese atunci cand sunt preparate termic. E bine de stiut pentru a nu adauga apa in plus atunci cand nu este cazul.

Ciupercile contin fibre. Am discutat despre fibre in alt articol in care spuneam ca o dieta bazata pe fibre nu e recomandata. Bazata pe fibre nu, insa care sa contina si fibre bune, da. Cand vorbim despre fibre bune ne gandim in general la cele din spanac si alte legume, ciuperci si nu la fibrele din cereale, care irita tubul digestiv

Ciupercile contin in proportii variabile in functie de specie: potasiu, fosfor, cupru, seleniu, zinc, vitamina D, vitamine din complexul B, fier, calciu. Sunt singurele elemente non animale care contin vitamina D, atat de importanta pentru sanatatea si dezvoltarea aromnioasa a organismului uman. Anumite alge contin doar un precursor al vitaminei D.

Diverse studii si articole de specialitate arata ca ciupercile pot fi de ajutor in: cancer de prostata si cancer de san, colesterol ridicat, diabet, probleme de imunitate, etc.

Beta glucanii din ciuperci sunt folositi si studiati in Asia de multa vreme, dar si in laboratoare din Europa si SUA. Beta glucanii sustin functionarea sistemului imunitar si ajuta in combaterea tumorilor. Mai mult, previn alterarea ADN-ului, o problema atat de actuala datorata factorilor de mediu cu care traim. Beta glucanii activeaza citokinele si leucocitele impotriva infectiilor si macrofagele, bacteriofagele impotriva tumorilor si agentilor patogeni. Beta glucanii sunt studiati in continuare pentru a gasi noi aplicatii pentru probleme de sanatate – una dintre ele este expunerea la radiatii, unde se pare ca acestia ofera protectie.

Ciupercile inhiba aromataza, o enzima implicata in productia de estrogen. Acest aspect este de ajutor mai ales sportivilor, dar si oamenilor normali, expusi tot mai mult la forme artificiale de estrogeni, xenoestrogeni.

Ciupercile contin ergotioneina – un antioxidant puternic ce previne stresul oxidativ. Anumite ciuperci contin eritadenina, un compus ce reduce colesterolul din sange.

Ciupercile (chiar si banalele ciuperci albe) contin factori antibiotici naturali, ce pot lupta impotriva infectiilor.

Ciupercile contin N-acetilglucozamina, un derivat al glucozei (continuta in chitina; ciupercile au chitina, nu celuloza cum au plantele; ele au celulaza – enzime care descompun celuloza),  cu rol in reparare celulara, protectia intestinelor si a stomacului si cu beneficii in scleroza multipla.

Tipuri de ciuperci si beneficii

Ciupercile sunt consumate de mii de ani. In cultura asiatica ele ocupa un loc fruntas in alimentatie si tratament. Mai jos cateva utilitati sa le spunem traditionale ale unor ciuperci care se gasesc de cumparat si la noi in tara.

Ciupercile albe, brune, champignon (Agaricus bisporus) – anticancer, antitumoral.

Ghebele (Armillaria mellea) – imbunatatesc acuitatea vizuala, reduc simptomele hipertensiunii renale, reduc neurastenia, previn infectii respiratorii si ale tractului digestiv, etc.

Hribii (Boletus edulis) – inhiba tumorile

Pleurotus  (Pleurotus ostreatus) – intarirea sistemului circulator, relaxarea tendoanelor, inhiba tumorile; folosite in China si Japonia ca delicatese, dar si ca alimente -medicamente pentru lumbago.

Roscov, rascov sau burete iute (Lactarius deliciosus) – proprietati antibacteriene si antifungice

Galbiori (Cantharellus cibarius) imbunatatesc vederea, previn infectiile respiratorii

Shiitake (se gasesc si la noi sub forma uscata si pot fi incluse in retete culinare sau sub forma de suplimente nutritive)  – modulator imunitare, antiviral, inhiba tumorile

Maitake (se gaseste in suplimente alimentare) – lupta cu infectiile, inhiba tumorile

Aici gasiti retete cu ciuperci.

Atentie! Consumati doar ciuperi din sursa sigura, deoarece multe ciuperci pot fi foarte toxice si chiar mortale. Daca nu va pricepeti la ciuperci, cel mai bine este sa le cumparati gata ambalate.

Lasand beneficiile ciupercilor la o parte, am sa justific si motivul pentru care am tinut sa scriu acest articol si aveti mai jos argumente:

Voi lua pe rand afirmatiile prezente in acele comentarii:

1)Ciupercile sunt compuse in mare parte din celuloza” – nu, ciupercile contin chitina si enzime (celulaze) care descompun celuloza. Celuloza este specifica plantelor, nu fungilor. Exista si ciuperci cu celuloza in cantitati nesemnificative, insa nu sunt comestibile.

2)sunt greu digerabile” – sunt mai greu  digerabile in forma cruda, dar ele contin 80 % apa, iar prin preparare termica devin usor de procesat de catre sistemul digestiv.  In general cei care spun ca ar fi greu digerabile se refera la celuloza, dar ciupercile sunt fungi si nu contin celuloza.

3)aparatul digestiv al copiilor nu e pregatit pentru ele inaintea varstei de 3 ani, ciupercile de padure sunt chiar mai periculoase (am vazut acolo o reteta cu ghebe) sunt toxice de-a dreptul daca nu sunt preparate suficient” – Sunt destule informatii care arata siguranta introducerii ciupercilor in alimentatia copiilor inca de la 8 luni. Aparatul digestiv este suficient pregatit pentru ele. Ciupercile de padure au o aroma mai puternica si pot (nu e o regula) fi refuzate de copil, aceasta fiind cam singura problema cu ele. Cred ca toata lumea prepara suficient ciupercile de padure pentru ca altfel sunt tari si greu de mancat. Oricum asta nu are legatura cu ciuperca in sine ca aliment sanatos.

4) Nu, eu nu am facut comparatie intre prajitura si ciuperca. Am facut referire la meniul de gradinite din care Adi la sfatul nutritionistilor (“e vorba despre studii de nutritie si de niste date avizate de nutritionisti, de oameni care studiaza caracteristicile fiecarui aliment in parte… Anul trecut am elaborat meniuri de gradinite, nu am pus ciuperci in meniuri tocmai pentru ca nu-s potrivite“) a scos ciupercile, dar a lasat alti factori care pot fi considerati agresivi si nesanatosi (cereale cu gluten, zahar). De acolo si mentiunea mea cu prajitura. Desigur, prajiturile pot fi facute si intr-un mod mai sanatos, asa cum facem si noi pe site si cum a incercat si Adi.

5) Articolul si afirmatiile mele nu sunt in vreun fel un atac la adresa lui Adi Hadean si nici vreo incercare de a-l convinge sa ma puna in blogroll (bebster.ro a fost propus acolo de altcineva), ci constituie “apararea” mea la afirmatiile facute despre ciuperci si faptul ca noi pe site avem retete cu ciuperci. Este de apreciat insa ca a incercat sa mai scoata din alimentele nocive din alimentatia copiilor si speram ca datele oferite sunt suficiente pentru a-si schimba parerea pe care a dobandit-o despre ciuperci. Asa cum spunea si el in comentarii “argumentatia civilizata nu ar trebui sa jigneasca pe nimeni, poate doar sa duca la un progres“.

Referinte:

Mushrooms as functional foods – Peter Cheung

Adaptogens – David Winston, Steven Maimes

Mushrooms for health and longevity – Ken Babel

Prescription for natural Cures – James Balch, Mark Stengler

Beta glucans – Vaclav Vetvicka

J. of Nutrition, 1995 – Shizuoka University, Japan – Hypocholesterolemic action of eritadenine

Molecular Nutrition Food Res. 2010 – Department of Human Biology, Nutrition and Toxicology Institute Maastricht-  Mushroom-derived beta-glucan-rich polysaccharide extracts on nitric oxide

Nutritiondata.com

J. Med. Food. 2012 – Macrophage Immunomodulating and Antitumor Activities of Polysaccharides Isolated from Agaricus bisporus White Button Mushrooms.

Nourishing Traditions – Sally Fallon

Noutrition and Cancer, 2010National Cancer Center, Korea – Dietary mushroom intake and the risk of breast cancer based on hormone receptor status.

Mercola.com


Despre dulciurile care “slabesc”

Azi am prins la televizor o emisiune de sanatate unde o doamna doctor, din cate am inteles, prezenta “dulciuri sanatoase cu ajutorul carora slabesti”. Hmm, cum eu sunt destul de sceptica atunci cand aud de asa ceva am dat sonorul mai tare si am cascat ochii mari. Doamna avea o firma ce vinde faina si alte derivate ce se presupune ca sunt sanatoase si chiar ajuta la slabire si cu ajutorul lor pregatea o reteta “sanatoasa” si “dietetica”.

Eu cand vad retete sunt pregatita sa schimb rapid in minte ingredientele nesanatoase cu unele mai prietenoase cu organismul uman, dar de data asta, nu stiu de ce, chiar m-am asteptat sa nu fie nevoie sa schimb nimic. Dar…

Sa va spun lista ingredientelor mai intai: 2 pungi si jumatate de biscuiti speciali inventati de doamna doctor, despre care aflam ca au mai putin amidon si mai multe proteine si fibre, margarina, cacao, fructoza, nuci, alune, caise uscate, goji si esenta de rom.

Daca cititi articole de pe acest site veti intelege de ce am ramas socata pentru cateva secunde. Mama mea, care de obicei crede ce spune orice doctor care apare la televizor, pana si ea a ramas uimita cum poate sa afirme cineva despre aceasta combinatie de ingrediente ca ar  ajuta la slabire.

Daca nu ati citit articolele pana acum, o sa va spun pe scurt ce e bun si ce e rau in combinatia de mai sus.

Biscuitii – dupa cum spunea doamna doctor, au un continut mai mic de amidon, mai multe proteine si fibre, deci sunt dintr-o faina de grau integrala, usor modificata, cu multe tarate, pentru ca fibrele de acolo vin si cu faina de soia pentru proteine. Daca despre gluten, cereale si fibre v-am tot spus, despre soia puteti citi articolul Soia – otrava sau aliment?

Citeste si articolul Fibrele in dieta – prieten sau dusman?

Citeste si articolul Cerealele

Margarina – cred ca la acest punct multi stiu deja ca margarina nu este un aliment sanatos, indiferent ce reclama i s-ar face. Asadar, cum poate fi sanatos un desert cu margarina?

Fructoza – este un indulcitor natural, zaharul din fructe, dar care este extras din porumb si  recomandat multa vreme diabeticilor. Intre timp, au mai ajuns si pe la urechile si ochii romanilor studii despre fructoza care se pare ca nu este chiar atat de sanatoasa pe cat se spunea. Fructoza nu slabeste, ci dimpotriva ingrasa si mai rau si tipul de ingrasare este mai periculos chiar decat in cazul glucozei, deoarece creste nivelul de grasime ce se depune pe organe. Asta nu inseamna ca e gresit sa mancam fructe in cantitati moderate, dar e gresit sa folosim fructoza pura crezand ca vom slabi sau ca ne va ajuta cu sanatatea in vreun fel.

Caisele uscate folosite de doamna doctor erau de un portocaliu intens, semn ca fusesera tratate cu sulfiti pentru conservare si mentinerea culorii. Caisele uscate natural, fara chimicale sunt de culoare maro inchis.

Esenta de rom – nu este chiar un lucru rau daca este naturala, in mod normal fiind extrasa din melasa.

Alunele si nucile sunt sanatoase daca sunt neprajite.

Fructele de goji sunt din ce in ce mai cunoscute in Romania, dar nu trebuie sa uitam ca totusi ele ajung la noi in stare uscata sau in sucuri pasteurizate.

Asadar cum sa spui despre un produs cu soia, margarina si fructoza ca ar fi sanatos? Sau cum sa spui despre un produs care combina glucide cu grasimi ca ar ajuta la slabire?

Exista totusi dulciuri sanatoase sau dulciuri care ajuta la slabire?

Exista dulciuri mai sanatoase, cu unt sau ulei de cocos, in loc de margarina, fara cereale sau cel putin fara cereale cu gluten, cu fructe si alti indulcitori naturali decat fructoza.

Duciuri care sa ajute la slabire? Mi se pare o exprimare destul de bizara. Putem spune ca sportul si dieta sanatoasa ajuta la slabire, insa dulciurile dietetice te pot ajuta cel mult sa nu te ingrasi ca in cazul dulciurilor clasice, atunci cand sunt facute cu indulcitori naturali hipocalorici. Mi se pare contraproductiv sa vrei sa slabesti ajutandu-te de dulciuri. Deja ai pornit-o pe un drum gresit daca asa iti pui problema.

Dintre indulcitorii naturali mai sanatosi decat zaharul si fructoza amintim extractul de stevia (hipocaloric), sucul de trestie evaporat (sucanatul), dar si indulcitorii naturali fara calorii precum xilitolul si eritritolul, care se gasesc in mod natural in fructe si despre care incep sa apara informatii ca ar ajuta si in alte probleme de sanatate (xilitolul).

Citeste si articolul Dulce si indulcitori pentru a afla diferentele dintre diverse tipuri de indulcitori, atat naturali cat si artificiali.

Pentru a cumpara indulcitori naturali da click aici

Top alimente bogate in vitamina C

Vitamina C este un antioxidant puternic, benefic pentru sanatatea generala a organismului. Mai jos am enumerat cateva surse alimentare de vitamina C, unele mai cunoscute, altele mai putin cunoscute, dar foarte sanatoase. Acerola este  fructul cu cea mai mare cantitate de vitamina C, avand 1700mg la 100g de fructe, dar nefiind disponibil in tara noastra decat sub forma de supliment alimentar, nu l-am inclus in lista de mai jos.

Despre vitamina C se spune ca amelioreaza simptomele de raceala si gripa si scurteaza perioada de convalescenta.Vitamina C ajuta in sanatatea oaselor, pielii si a dintilor, dar are si rol important in prevenirea bolilor cardiovasculare, a cancerului precum si a altor probleme de sanatate.

Incercati sa consumati alimente bogate in vitamina C si suplimentati atunci cand se apropie sezonul rece sau ori de cate ori este nevoie. Omul si-a pierdut abilitatea de a-si produce singur vitamina C necesara si de aceea un aport serios de vitamina C este mai mult decat necesar.

Macesele

Macesele au cam fost uitate in ultima vreme, odata cu aparitia pe piata a tot felul de extracte de fructe exotice. Macesele insa, au o cantitate mare de vitamina C, avand 430mg la 100g de macese. 100g de macese acopera si 90% din doza zilnica recomandata de vitamina A. Nu le ocoliti!

Ardei iute

Ardeii iuti verzi au in jur de 230mg de vitamina C la 100g de ardei, iar cei rosii aproximativ 150mg la 100g.

Ardei gras

Ardeii grasi sunt si ei bogati in vitamina C, ardeii grasi galbeni fiind cei mai bogati in vitamina C dintre toti – 180mg la 100g de ardei gras.

Coacaze negre

Coacazele negre au 180mg de vitamina C la 100g de fructe.

Cimbru

Cimbrul este o planta aromatica folosita des in bucataria traditionala romaneasca, la ciorbe si fripturi la cuptor. Cimbrul este mirodenia cea mai bogata in vitamina C, avand 150mg la 100g de cimbru.

Patrunjel

Patrunjelul este bine cunoscut pentru continutul sau de vitamina C, avand 120mg la 100g de patrunjel.

Rosii uscate la soare

Rosiile normale au si ele o cantitate buna de vitamina C (20mg/100g), dar cele uscate la soare concentreaza 100mg la 100g.

Kiwi

Kiwi contine 90mg de vitamina C la 100g de fruct.

Legume cu frunze verzi

Broccoli, frunzele de ridichi si varza de Bruxelles sunt si ele in top. Broccoli are 80mg de vitamina C la 100g, frunzele de ridichi 60 mg / 100g, iar varza de Bruxelles 70mg/100g. Daca tot am amintit de broccoli, e bine sa stim ca ruda sa, conopida are si ea 40mg / 100g.

Papaya

Papaya contine 60mg de vitamina C la 100g de fruct.

Puteti achizitiona dand click aici un supliment alimentar natural cu vitamina C in concentratie mare si imbunatatit cu extracte de plante, pentru o mai buna absorbtie.

Fructele si importanta lor in dieta

Fructele sunt fara indoiala vazute ca sursa de sanatate, elixir si uneori panaceu. Dincolo de mituri si publicitate mincinoasa, fructele cultivate natural sunt intr-adevar benefice in dieta noastra si a copiilor. Este bine de stiut insa cum trebuie consumate fructele si de asemenea trebuie stabilite anumite limite.

Este bine sa alegem fructe de import sau romanesti?

Fructele de import sunt disponibile in supermarket-uri si piete in orice anotimp. Cat de sanatoase si benefice sunt, putem sa apreciem si singuri, avand in vedere lungul drum strabatut pana a ajung la noi, tratamentele speciale aplicate pentru a le pastra rezistente cat mai mult timp, viata de raft lunga si apoi rezistenta unora dintre ele chiar si cateva luni bune in aceeasi stare in care au fost cumparate. Asta ca sa nu mai vorbim si de conditiile de cultivare – ingrasaminte, pesticide, etc. Bineinteles, nici fructele romanesti nu mai sunt ce au fost pe vremea bunicilor, dar mai putem gasi si surse sanatoase si avem un mai mare control asupra a ceea ce cumparam.

Alimentatia sezoniera, un lucru important

Desigur, in sezonul rece nu avem la dispozitie multe fructe autohtone. Asadar, vara este bine sa profitam de fructele romanesti, cultivate cat mai natural, in sezonul lor, cand antioxidantii ating nivelul maxim si cand ar fi pacat sa nu profitam de ele. Fructele de import precum bananele, portocalele, mandarinele, mango, papaya, ananasul, etc.  este bine sa le amanam pentru sezonul rece, cand oferta de fructe romanesti este scazuta. Citeste si articolul Cele mai sanatoase fructe exotice.

Desigur, vara si toamna putem profita de abundenta de fructe si lgume pentru a ne face rezerve pentru iarna, congelarea fiind o metoda buna de a ne bucura de antioxidantii fructelor din timpul verii si atunci cand afara se aud sunete de zurgalai.

O exceptie o constituie fructul de avocado, sarac in zaharuri si bogat in grasimi sanatoase, fruct ce aduce beneficii alimentare deja cunoscute. Citeste si articolul despre Avocado.

Cum sa alegem fructele?

In alegerea fructelor este bine sa cunoastem sursa lor, felul in care au fost cultivate, iar cand acest lucru nu este posibil sa incercam sa cumparam fructe bio sau din piete, masurand din ochi comerciantii si marfa.

Este bine sa alegem fructe mici, deoarece beneficiile adeseori se afla in coaja lor, mai mult decat in pulpa.

Este sanatos sa consumam fructele crude intregi si mai putin transformate sub forma de sucuri, compotouri, sau alte preparate ce necesita prelucrare termica. Da, stim ca toata lumea crede ca sucul de fructe este cel mai sanatos mod de a savura fructele, dar lucrurile nu stau chiar asa. Citeste si articolul Sucul de fructe, o sabie cu doua taisuri.

Cate fructe este bine sa mancam zilnic?

Nimeni nu iti poate raspunde exact la aceasta intrebare pentru ca datele personale sunt diferite. De asemenea, nimeni nu iti poate spune cate fructe este bine sa manance copilul tau, pentru ca si copiii sunt diferiti si de aceea nu incurajam scheme de diversificare standard. Este important sa nu faci abuzuri, deoarece fructele, pe langa elemente benefice, contin si multe zaharuri si chiar daca nu iti pasa de silueta, atunci e bine sa stii ca zaharurile, chiar si cele din fructe, produc inflamatie in corp. Poti manca fructe dimineata sau ca gustare cand ti-e pofta, dar nu face din fructe unicul meniu dintr-o zi.

In concluzie, alege fructele in functie de sezon, alege fructe cultivate natural, nu te arunca dupa mere de marimea unui dovleac si trateaza fructele ca pe gustari, nu ca baza a dietei. Consulta si Piramida alimentara Bebster.ro

Imunitatea si flora intestinala sanatoasa

Citeste si articolul Remediu natural pentru raceala.

Flora intestinala este alcatuita din microorganisme care vietuiesc in tractul nostru digestiv. Acesta nu este un lucru rau sa scarbos, ci dimpotriva unele dintre aceste microorganisme ne ajuta foarte mult in mentinerea starii de sanatate. Bacteriile ce traiesc in tractul digestiv au o functie foarte importanta in corpul uman, avand o importanta similara cu cea a unui organ.

70% din sistemul imunitar este adapostit de catre tractul digestiv. Iata de ce este important ca acesta sa fie intr-o stare de functionare cat mai buna.

In timp ce unele specii de bacterii ajuta organismul sa se dezvolte, ajuta imunitatea, formarea de vitamine si hormoni, fermentarea si eliminarea unor substante ce nu mai sunt necesare organismului, altele, prin inmultirea excesiva pot da infectii, crescand inflamatia in corp si apoi generand probleme mult mai complexe de sanatate.

Cum putem avea o flora intestinala sanatoasa si un sistem imunitar puternic?

Limitarea sau evitarea cerealelor, chiar si a celor fara gluten

Cerealele contin acid fitic, lectine si unele dintre ele gluten. Acidul fitic poate duce la o proasta absorbtie a mineralelor ce se poate traduce prin deficiente de anumite minerale in organism, probleme cu dantura, etc. Lectinele sunt pesticide natural gasite in plante ce pot perfora intestinul lasand sa patrunda in fluxul sangvin bacterii periculoase, materii fecale, etc. Glutenul este proteina vegetala gasita in grau, ovaz, secara, spelta, etc. ce poate inflama intestinul si il face permeabil transferului de materii nedorite in sange. Pe langa asta, cerealele mai contin si inhibitori de enzime ce le opresc din germinarea spontana, care pot inhiba si digestia cerealelor pentru oameni.

Limitarea antibioticelor si a antiinflamatoarelor nesteroidiene

Antibioticele in exces pot afecta flora intestinala, distrugand din bacteriile benefice si permitand astfel inmultirea unora daunatoare. Incercati pe cat posibil sa evitati si consumul de animale crescute in ferme normale, tratate cu antibiotice si alegeti de cate ori aveti posibilitatea carne de la animale crescute cat mai natural. Antiinflamatoarele nesteroidiene in exces pot afecta colonul facandu-l permeabil.

Consumati alimente fermentate

Muraturile in saramura (nu in otet), borsul, iaurtul, kefirul, smantana fermentata sunt alimente care pot ajuta la restabilirea bacteriilor benefice din intestine. Dupa desarare in apa, muraturile sunt potrivite si pentru cei mici (cu exceptia gogonelelor). Lactatele trebuie insa consumate cu moderatie deoarece si ele contin lectine. Daca alegeti sa consumati cereale, puteti utiliza metode traditionale de inmuiere, incoltire si fermentare, insa nu va bazati ca prin ele veti distruge complet elementele daunatoare din cereale. Cea mai eficienta metoda este fermentarea, dar nici ea nu reduce in totalitate elementele ce iti pot afecta tractul digestiv. Dupa consumul de alimente fermentate, spalati-va pe dinti.

Suplimentarea cu probiotice de calitate

Suplimentele nutritive nu sunt medicamente, ci adjuvanti in alimentatia omului modern, expus la alimente din ce in ce mai departe de natura, la stres si la un mediu din ce in ce mai poluat. Bifidobacteriile sunt bacterii benefice, prezente in laptele matern, ce ajuta la ameliorarea si prevenirea alergiilor, digestie, prevenirea unor tipuri de tumori si la dezvoltarea timusului. Anumite specii de Lactobacili ajuta in prevenirea tumorilor, a candidozelor, a afectarii ADN-ului, etc. Pentru ca probioticele sa functioneze au nevoie de hrana specifica – prebiotice (carbohidrati, fructo-oligo-zaharide) si de aceea este bine sa alegeti un supliment cu probiotice complex pentru copii si adulti, mai ales daca nu aveti o dieta foarte echilibrata.

Evitarea zaharului, prajelilor, alimentelor modificate genetic si a toxicelor

Zahar,margarina, prajeli, produse de patiserie si fast food, alimentele cu OMG, tutun, alcool, etc. sunt toti factori care influenteaza negativ imunitatea si afecteaza direct si tractul digestiv. Evitati-le pe cat posibil si cititi cu atentie toate etichetele produselor cumparate.

Alimente cheie pentru intarirea imunitatii in sezonul rece

Sezonul rece nu este un motiv sa stai inchis in casa. Imbraca-te bine si bucura-te de aerul mai curat. Consuma alimente bogate in vitamina C, supe calde de gaina, ceai de macese, ceai verde, citrice, ghimbir, scortisoara, usturoi, galbenus de ou.

Suplimentarea cu produse naturale ce mentin echilibrul imunitar

Daca ai asigurat o flora intestinala sanatoasa, iata ce mai poti adauga pentru a asigura un sistem imunitar sanatos.

Ganoderma este o ciuperca rara avand proprietati curative de neegalat, folosita de peste 2000 de ani pentru beneficiile aduse sistemului imunitar si nu numai. Cititi despre Ganoderma si aici.

Extractul fara alcool din frunza de maslinare multiple beneficii si pentru imunitate, fiinde printre altele antiinflamator si antioxidant. Afla mai multe despre proprietatile extractului de frunza de maslin de aici.

Usturoiul este deja cunoscut pentru proprietatiile sale de prevenire a racelilor si asta se datoreaza alicinei continute. Daca acesteia i se adauga extracte de rozmarin, de frunza de maslin, larice, oregano si soc, atunci avem un supliment cu adevarat puternic in prevenirea problemelor de sanatate influentate de sosirea sezonului rece.

Vitamina C ajuta in producerea de colagen, dar are un rol important pentru imunitate. Ea poate fi gasita in fructe, legume si plante crescute natural. Descopera ce alimente contin cantitati importante de vitamina C. Alegeti suplimente naturale complexe cu vitamina C.

Vitamina D are un rol deja cunoscut atat pentru imunitate, cat si pentru functionarea sanatoasa a intregului organism, in special a sistemului osos si a celui hormonal.  Alimentatia sanatoasa este esentiala pentru acumularea de vitamina D, dar si expunerea cu atentie la soare. Descopera ce alimente contin vitamina D. Cand vitamina D este asociata cu extract de frunza de maslin, soc si zinc, avem un supliment natural si mai puternic.

Pentru mai multe produse naturale pentru imunitate dati click aici.

Inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului

Diversificarea alimentatiei bebelusului trezeste uneori spaima la propriu  in randurile mamicilor. Cum, cand, ce, de unde, de care, de ce aia, etc.? Toate necunoscutele astea se invart haotic in mintea unei mamici la inceput.

Am vazut circuland sute de scheme de diversificare a alimentatiei bebelusilor – fie apartinand unei clinici, fie vreunui pediatru celebru, fie traduse, fie bazandu-se pe vreo schema facuta de o companie cu interese comerciale evidente.

Introducerea alimentelor solide in dieta bebelusului nu trebuie sa fie nici motiv de spaima si nici de ingrijorare. Uneori alimentatia nici nu trebuie sa urmeze un orar exact, fiecare copil fiind diferit. O schema de diversificare clasica va fi un program exact de alimentatie a copilului: la orele x copilul va manca x ml de lapte matern sau formula de lapte, la ora y se va introduce alimentul y, samd. De obicei schemele de diversificare date de un pediatru contin cereale la masa de seara si suc de fructe sau supa dintr-o leguma (adica zeama ramasa in urma fierberii acelei legume) ca aliment nou de introdus.

Cand este bine sa incepem diversificarea alimentatiei bebelusului?

Parerile difera. Unele mamici aleg sfaturile doctorului pediatru, care de obicei recomanda inceperea diversificarii intre 4 si 6 luni.

Altele urmaresc semnele date de bebelus – daca devine interesat atunci cand te vede ca mananci ceva si incearca sa duca singur la gura diverse obiecte sau manutele, iar altele se ghideaza dupa semnele aparitiei dintilor. Important este ca in primele 12 luni de viata laptele sa fie in mare parte alimentatia bebelusului.

Mai demult se recomanda inceperea alimentatiei devreme, uneori chiar si inainte de 4 luni, insa abordari recente arata ca amanarea diversificarii pana in intervalul 6 – 12 luni aduce beneficii bebelusului: prevenirea alergiilor si a obezitatii, maturizarea sistemului digestiv al bebelusului, etc.

Desigur, in cazul bebelusilor alaptati diversificarea alimentatiei poate fi amanata, insa la bebelusii hraniti artificial, cu formula de lapte praf, este important sa ii introduci in dieta nutrientii de care are nevoie si pe care o formula de lapte, oricat de avansata, nu ii poate aduce.

Asadar, pentru bebelusii alaptati incepeti diversificarea dupa 6 luni, iar pentru cei hraniti artificial, intre 4 si 6 luni, in functie si de cat de matur pare bebelusul si cat de interesat pare de alimentattie atunci cand isi vede parintii mancand.

Anumiti pediatrii recomanda pentru bebelusii alaptati introducerea unei mese de lapte praf, de obicei seara, sub pretextul unui somn mai bun cu un stomac indestulat. Nu va lasati pacaliti de iluzia formulei de lapte praf. Ar fi pacat daca tot ati dat copilului lapte matern pana acum sa nu o faceti si in continuare.

Ce tip de diversificare sa aleg?

Diversificarea clasica are la baza introducerea unui aliment sup forma de suc sau piure mai subtire de fructe sau legume, pe care mama il da copilului cu o lingurita.

Autodiversificarea consta in punerea de bucati de mancare in fata bebelusului, pe care acesta le va lua singur in mana si le va manca in ritmul lui. Desi se produce multa mizerie in jur, metoda este benefica pentru ca ii ajuta pe copii sa foloseasca tacamurile mai devreme, iar prin mestecare timp indelungat se digera mai bine alimentele inghitite, fata de inghitirea directa a sucului sau piureului. Evita autodiversificarea cu paste, biscuiti, paine si pufuleti. Fii atenta la alimentele introduse si la dimensiunile lor pentru a evita riscul de inecare si sufocare. Supravegheaza bebelusul in timpul mesei.

Poti alcatui o combinatie intre cele 2 metode, oferindu-i copilului atat supe, piureuri, cat si bucati de legume fierte si fructe pe care le poate manca singur. Atunci cand ii oferi bucati de legume sau fructe le poti inmuia in unt, ulei de cocos si galbenus. Nu uita de supa de carne si os, galbenus, branza moale, smantana, iaurt gras, pe care nu le poate manca singur si care trebuie sa faca parte din dieta lui.

Metoda redescoperita a mestecarii alimentelor de catre mama si apoi oferirea lor copilului nu este igienica avand in vedere cat de mult s-a schimbat lumea, mediul, viata si sanatatea oamenilor comparativ cu trecutul, cand aceasta practica era una normala si benefica.

De ce este bine sa NU introducem cereale de la inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului?

Cerealele pentru bebelusi se prezinta de obicei sub forma de faina. La inceput se recomanda introducerea orezului la masa de seara. Da, copilul tau va fi mai indestulat cu burta plina de lapte si faina de orez. Poate va dormi si mai mult pana la prima trezire din timpul noptii, dar cerealele nu sunt in aceasta faza altceva decat calorii goale, mult amidon, caci invelisul cu fibre este de obicei inalturat. Chiar daca ar fi cereale integrale, tot nu ar fi ceva de dorit, deoarece aceste cereale contin fibre mult prea agresive, ce pot irita colonul bebelusului.

Exista si cereale pentru bebelusi speciale pentru un somn mai linistit, sau cereale la care se adauga tapioca. Tapioca nu este altceva decat un amidon fara beneficii nutritionale, menit sa ingrase, sa umfle.

Cand vorbim despre cereale, facem referire nu doar la faina pentru pus in lapte, ci si la pufuletii si biscuitii “pentru bebelusi”.

Citeste aici pe larg despre cereale si de ce ar trebui consumate rar si introduse in alimentatie cat mai tarziu.

Cum se introduc alimentele solide la inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului si in ce cantitate?

In diversificarea clasica se introduce pe rand cate un aliment si se asteapta 3-4 zile pana la introducerea urmatorului aliment pentru a se vedea cum tolereaza bebelusul alimentul nou si daca este alergic sau nu. Daca nu exista alergii in familie, poti introduce urmatorul aliment si mai devreme de 4 zile.

La inceput se vor da cateva lingurite deoarece trebuie obisnuit cu un gust nou si trebuie sa vezi cum digera alimentul. Nu te mira daca in prima faza a diversificarii vei recunoaste in scutec alimente nedigerate complet.

Diversificarea se incepe cand copilul are o stare de sanatate buna.

Daca va refuza un aliment, nu il forta, ci inlocuieste-l cu altul, iar alimentul refuzat ofera-l dupa o saptamana din nou.

Ce alimente se introduc la inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului?

Aici din nou suntem pe teren minat. Pediatrul ti-a zis suc de mar? Ei bine, daca vrei sa ii dai copilului apa cu zahar si ceva ramasite de nutrienti, care il poate balona si obisnui imediat cu un gust mult prea dulce pentru varsta lui, atunci sucul de mar e alegerea ta.

Multi considera benefic sa introduci intai legume si apoi fructe pentru ca bebelusul se poate obisnui cu gustul dulce si apoi sa refuze alimente mai hranitoare. Mai mult, este bine sa amani introducerea fructelor pe mai tarziu pentru a da fructoza unui bebelus mai dezvoltat si cu un sistem digestiv mai matur. Daca iti este teama ca mai tarziu va refuza fructele si va prefera legumele, trebuie sa stii ca asta se intampla rar, iar daca se intampla bucura-te ca ai un copil care mananca legume pline de nutrienti si doar ciguleste din fructele dulci.

In loc de zeama ramasa in urma fierberii unei legume te sfatuim sa acorzi bebelusului un piure din leguma fiarta si supa ei sau bucati de leguma, daca alegi autodiversificarea.

Alimente ce pot fi introduse la inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului

  • Avocado este un fruct care aduce mai mult a leguma sau nuca daca e sa ne luam dupa gust, sau a unt, daca e sa ne luam dupa textura sa atunci cand este bine copt. La inceput copiii pot digera mult mai bine grasimile si de aceea un fruct gras cum este avocado este perfect pentru inceputul diversificarii alimentatiei bebelusului.
  • Morcovul fiert este usor de digerat, usor dulceag si e o leguma hranitoare. Nu exagerati in a oferi zilnic copilului morcovi si legume sau fructe protocalii, mai ales cand este foarte mic, pentru ca acesta se poate ingalbeni daca nu sintetizeaza bine vitamina A din carotenoizi.
  • Dovlecelul fiert are un gust destul de neutru si il puteti da fara griji la inceputul introducerii mancarii solide, mai ales daca aceasta se intampla vara.
  • Dovleacul fiert la aburi este si el hranitor si usor de digerat.
  • Cartoful dulce este asemanator cu dovleacul la gust si poate fi introdus in alimentatia bebelusului daca gasiti bio. Daca nu, este mai bine sa il evitati si sa ii oferiti dovleac.
  • Conopida si broccoli sunt legume inrudite si asemanatoare ca gust. Cand sunt fierte devin usor dulci.
  • Galbenusul este partea valoroasa a oului si asigura copilului grasimile necesare dezvoltarii creierului. Nu va feriti sa oferiti copilului galbenus de ou inca din primele zile de introducere a alimentelor solide. El poate sa digere foarte bine grasimile din galbenus, iar daca galbenusul provine de la un ou de calitate, va beneficia de DHA, un tip de acid gras Omega 3 absolut necesar dezvoltarii copiilor. Alege oua de tara sau bio. Ofera la inceput cate un sfert de ou si fa o zi – doua pauza. Apoi jumatate si mai departe, pana ajungi la un galbenus intreg. Poti oferi 3-4 galbenusuri pe saptamana. Citeste aici despre Omega 3 si importanta pentru sanatate.
  • Ficatul este un aliment controversat. Multi il considera toxic, impur, uzina de filtrat toxine si deseuri din organism. Ficatul este un aliment pretios. Bogat in fier si vitamina B12, el previne anemiile. Chiar si Gerson, un initiator al dietelor vegane, oferea ficat pacientilor sai. Noi consideram ficatul un aliment de neegalat atunci cand provine de la un animal hranit corect, asa cum sunt animalele de la tara, care pasc iarba, se misca liber, nu sunt ingrasate artificial si nu li se dau hormoni si tratamente agresive pentru ingrasare rapida, productie sporita de lapte, boli datorate conditiilor de crestere intensiva, etc. Oferiti bucatele mici de ficat sau pasta de ficat facuta in casa, chiar dupa introducerea primelor alimente. Daca nu aveti o sursa sigura din care sa cumparati ficatul, alegeti un ficat de oaie sau capra din comert si niciodata de pui.
  • Dupa ce bebelusul devine obisnuit cu gusturi noi, oferiti-i si iaurt gras sau smantana naturala fermentata. Pe legumele oferite puteti pune unt.
  • Supa de carne si os este un aliment traditional foarte sanatos. Puteti pasa cate putina carne si o putei oferi bebelusului impreuna cu supa. Alegeti gaina de tara, curcan si vita cu os. Cei care au inteles ca grasimile sanatoase sunt benefice copiilor, pot oferi si supe de oaie sau capra. Nu degresati foarte mult supa prin culegerea grasimii de la suprafata. Citeste aici despre grasimi si importanta lor in dezvoltarea copiilor.

Daca alegeti totusi sa incepeti diversificarea cu fructe dulci (va recomandam din nou sa nu o faceti), oferiti piure de fruct, nu doar suc fara pulpa: para (efect laxativ), banana (de preferat bio; poate da constipatie), mar (constipa daca este copt la cuptor), mango.

Descopera si piramida alimentara propusa de noi pentru o alimentatie sanatoasa.

Conculzii despre diversificarea alimentatiei bebelusului

Diversificarea nu este un moment greu. Introducerea solidelor arata ca bebelusul tau creste si se dezvolta, iar pentru tine e un moment bun sa iti cunosti mai bine copilul cu nevoile si preferintele sale. Asadar, nu te stresa, alege alimente hranitoare si totul va fi bine.

Fibrele in dieta – prieten sau dusman?

Cerealele, uneori integrale, reprezinta o tentatie mare printre mamicile dornice de o viata sanatoasa. La televizor vedem zilnic zeci de reclame despre cat de sanatoase sunt fibrele din cerealele integrale si ne sunt prezenetate tot felul de biscuiti si prajituri pentru copii.

Mai mult, mamicile dornice de slabit sunt asaltate de cereale, paste, paine si fainuri care “le slabesc”, “de dieta”. Vara se fac adevarate “diete” sau “cure” cu fructe. In articolul “Dieta cu fibre – mituri si adevaruri” am scris deja despre miturile celebre legate de dieta bogata in fibre. Haideti sa vedem ce ar fi de retinut legat de consumul de fibre si ce trebuie sa evitam.

  1. Fibrele din fructe si cereale pot cauza balonare si diaree atat copiilor cat si adultilor.
  2. Un aport ridicat de fibre nu a demonstrat beneficii reale pentru sanatate si nu trebuie sa consideram fibrele un panaceu.
  3. Nu toate fibrele din alimente sunt la fel. Putem beneficia de fibre prin consumul de plante cu frunze verzi, radacinoase, nuci si seminte si doar in cantitati moderate din fructe si cereale.
  4. Cerealele trebuie limitate in consumul uman si mai ales in alimentatia copiilor, pentru ca pot avea mai multe efecte negative asupra sanatatii decat eventualele beneficii aduse.
  5. Fructele pot fi sanatoase si putem beneficia de ele daca le consumam in cantitati moderate. Nu recomandam fructele ca prima masa pentru bebelusi deoarece produc balonare, colici, diaree, iar in timp copilul se va obisnui rapid cu gustul foarte dulce al fructului si va refuza alte alimente mai bogate nutritiv.
  6. O combinatie de fibre si fructoza sau zahar din fructe nu se recomanda deoarece fermenteaza si produce alcool. Atentie asadar la combinatia dintre cereale si fructe sau cantitati mari de fructe la o singura masa.
  7. Dieta bogata in fibre nu ajuta pe termen lung la slabire, ci dimpotriva. Bolul format de fibre se mareste in contact cu lichidul si poate induce senzatia de plin, de satietate, insa in timp duce la marirea stomacului si la nevoia de cantitati mai mari de mancare.
  8. Dieta bogata in fibre nu este neaparat un ajutor in digestie. Am aflat deja ca acestea pot fermenta si produce balonare si diaree, dar ele mai pot avea si efect invers – de constipatie.
  9. S-a demonstrat ca dieta cu aport mare de fibre nu previne cancerul de colon.
  10. Studiile au aratat ca femeile care aveau un aport mare de carbohidrati in dieta erau mai susceptibile de a dezvolta cancer la san decat cele care consumau grasimi.
  11. Un aport mare de fibre din cereale si fructe nu este indicat nici pentru diabetici. Fibrele nu blocheaza zaharul, ci ii incetinesc absorbtia, dar el va fi absorbit in aceeasi cantitate.
  12. O dieta echilibrata este raspunsul pe termen lung pentru sanatate si mentinere a unei greutati corporale optime.
  13. Grasimile sanatoase ocupa un rol foarte important in dezvoltarea copiilor, rol neglijat in ultima vreme si inlocuit cu fibre din cereale integrale, fructe in exces sau mai rau, produse ultra procesate si daunatoare.
  14. Fructoza din fructe este asociata cu strat marit de grasime intra abdominala dar si colacei in jurul taliei. Asadar, o dieta bazata pe fructe nu este chiar ce ne dorim. Fructele sunt sanatoase daca le consumam in cantitati mici, in sezon.